marți, 26 ianuarie 2016

Rezumat modificari importante in NOUL COD FISCAL 2016!



Principalele modificari in NOUL COD FISCAL 2016

Modificari Impozit pe profit

1.           cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2017;

2.           introducerea definitiei pentru termenii “retinere la sursa” si pentru “impozite si contributii sociale cu retinere la sursa”, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale 363/2015 prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale a fost declarat neconstitutional;

3.           simplificarea modului de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile si a rezervei legale, prin raportare la rezultatul contabil, fara a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri, cota de 2% ramanand aceeasi;

4.           rezerva legală se determina prin raportare la rezultatul contabil (fara a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri) si poate constitui element similar veniturilor, impozitata ca atare proportional, in cazul reducerii capitalului social;

5.           in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, limita de 30/00 din cifra de afaceri a fost majorata la 50/00 din cifra de afaceri, celelalte conditii ramanand neschimbate;

6.           cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% (inainte, limita era de 2%), aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

7.           in cazul deducerii ajustarilor pentru deprecierea creantelor, a fost eliminata conditia conform careia veniturile aferente creantelor trebuiau sa fie incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

8.           pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor sunt deductibile si in cazul in care au fost încheiate contracte de asigurare pentru acele sume;

9.           ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot fi considerate deductibile, daca se indeplinesc o serie de conditii (inainte, acestea erau nedeductibile integral);

10.       modificari in stabilirea gradului de indatorare calculat in vederea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs valutar aferente anumitor imprumuturi; de asemenea, a fost redusa si rata dobanzii utilizata pentru imprumuturile in valuta de la 6% la 4%;

11.       in cazul mijloacelor de transport (3.500 kg si 9 scaune), pentru cheltuielile reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing , limita de 50% se aplică asupra pierderii nefavorabile de curs valutar, si nu asupra cheltuielilor inregistrate;

12.       câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor de transport supuse limitarii de amortizare nu se determina in functie de valoarea fiscala a acestora, diminuata cu amortizarea fiscala ci se tine cont de valoarea contabila neamortizata;

13.       dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile române/străine sunt deductibile daca sunt aferente contractelor încheiate cu aceste autorităţi;



14.       cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative si cu primele de asigurare voluntară de sănătate, sunt integral deductibile pentru societate indiferent de suma (daca insa se depaseste limita de 400 euro/participant pentru fiecare dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care depasesc acele limite sunt considerate venituri salariale);

15.       introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau cu mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile sa fie deductibile fiscal (nu e obligatoriu sa fi fost asigurate, se accepta si daca au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii si daca au termen de valabilitate/expirare depăşit);

16.       cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;

17.       cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, eliminandu-se lista de exemple din vechiul Cod fiscal (cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii etc);

18.       modificarea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entitatile care opteaza sa isi modifice anul fiscal („15 zile de la data începerii anului fiscal modificat”, in loc de „cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat”);

19.       in cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligația fiscală;

20.       eliminarea din categoria entitatilor supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor care desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive;

21.       deducerile fiscale prevăzute in cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare NU se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;

22.       in cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit, a fost introdusa o noua categorie de active (calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, precum și în programe informatice – clasa 2.2.9 din Catalog);

23.       la aplicarea facilitatii constand in scutirea de impozit a profitului reinvestit, in situatia în care în trimestrul în care activele sunt puse în funcțiune se înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează;

24.       dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile, eliminandu-se astfel conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

25.       noi modificari in categoria veniturilor neimpozabile;

26.       cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate si asociaţiile de proprietari sunt eliminate din categoria entitatilor scutite de impozit pe profit, dar veniturile enumerate in lege vor fi considerate nedeductibile;

27.       corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal in cazul erorilor inregistrate in contabilitate (semnificative sau nesemnificative);

28.       se introduce termenul de „tranzacţii transfrontaliere”, iar cele care sunt calificate ca fiind artificiale de organul fiscal competent NU vor face parte din domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri;

29.       in cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se stabileste tinand cont de noi conditii.

30.       in cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate aferente trimestrului IV se declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.



Modificari Microintreprinderi


1.           entitatile care desfasoara activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale NU pot fi microintreprinderi;

2.           dacă se depaseste plafonul de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datoreaza impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare veniturile obtinute și cheltuielile suportate începând cu acel trimestru si nu de la începutul anului fiscal cum se proceda anterior;

3.           introducerea unei cote de impozitare reduse de 1%, cu indeplinirea anumitor conditii in ceea ce priveste numarul de salariati si perioada de angajare;

4.           modificarea bazei impozabile in sensul eliminarii veniturilor din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, doar daca au fost recunoscute in categoria cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil;

5.           adaugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve reduse sau anulate (din reevaluare, din facilitati fiscale), care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;

6.           modificarea regimului de la impozit profit la impozit pe venit se comunica organului fiscal până la 31 martie inclusiv a anului urmator (anterior, termenul era 31 ianuarie a anului urmator);

7.           persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal trebuie sa comunice organului fiscal competent aplicarea regimului microîntreprinderilor, in termen de 30 de zile de la infiintare, menţiunea din cererea de înregistrare la registrul comerţului nemaifiind suficienta;

8.           pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către o persoană juridică română, microintreprinderile sunt obligate să aplice aceleasi prevederi ca si entitatile platitoare de impozit pe profit (minim 10% din capital pe o perioada minima de 1 an).

Modificari Impozit pe venit

1.           modificarea listei aferente veniturilor neimpozabile;

2.           majorarea termenelor in care contribuabilul trebuie sa notifice organului fiscal inceperea sau incetarea unei activitati de la 15 zile la 30 de zile;

3.           reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie 2017;

4.           modificarea definitiei activitatilor independente, in sensul includerii si a veniturilor din activităţi de producție;

5.           adaugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral in cazul activitatilor independente;

6.           precizarea faptului ca deducerea cheltuielilor reprezentând contribuţii sociale obligatorii se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale;

7.           majorarea plafonului aferent cheltuielilor sociale pana la 5% din fondul de salarii (in loc de 2%);

8.           cotizaţiile plătite asociaţiilor profesionale sunt deductibile în limita a 4.000 euro anual, in loc de 2% aplicata la o baza de calcul;

9.           la calculul venitului net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli forfetara este de 40% (in loc de 20% si 25%);

10.       modificarea listei veniturilor pentru care plătitorii persoane juridice sau alte entități care conduc evidență contabilă au obligația de a calcula, de a reține și de a vira impozit prin reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate; de asemenea, impozitul final retinut de 16% nu se mai aplica la venitul brut, ci la venitul brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli, după caz, și contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă.

11.       in cazul capitolului aferent veniturilor salariale, posibilitatea de acordare a diurnei si administratorilor, nu doar salariatilor;

12.       neimpozitarea tichetelor cadou acordate acordate cu ocazia evenimentelor speciale (Paste, 1 iunie, Craciun si 8 martie);

13.       cadourile si tichetele cadou oferite in situatiile de mai sus sunt neimpozabile pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;

14.       eliminarea avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% din categoria avantajelor in natura;

15.       majorarea sumelor acordate sub formă de deducere personală;

16.       copiii minori ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi. In acest caz, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia;

17.       modificarea regulilor de determinare a impozitului pe veniturile din salarii;

18.       in cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arenda, majorarea cotei de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;

19.       majorarea plafonului neimpozabil in cazul veniturilor din pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmand ca apoi, in urmatorii 3 ani, sa creasca cu cate 50 de lei/an pana cand ajunge la plafonul de 1.200 lei;

20.       in cazul veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzactie în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici;

21.       majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani in cazul veniturilor obtinute din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

 Modificari Contributii sociale

1.           includerea veniturilor din activitati independente in categoria asupra carora se aplica contributia la asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura salariala;

2.           cadourile si tichetele cadou oferite cu anumite ocazii nu intra in baza de calcul a contributiilor sociale pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;

3.           pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute;

4.           pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala determinata prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția;

5.           obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția individuală (10,5%) asupra bazelor de calcul, insa contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%;

6.           incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor salariale, daca totalul veniturilor obtinute lunar este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;

7.           pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul al CASS o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv, eliminandu-se plafonul anterior de 740 lei;

8.           pentru veniturile din pensii realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, in situaţia în care venitul considerat bază de calcul depășeste valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;

9.           incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor din activităţi independente, baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;
 
10.         incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau alte activitati independente;

11.         in anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din dividende NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, dacă obtin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati agricole;

12.         incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din dividende in baza calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-se insa plafonarea bazei lunare la 5 câştiguri salariale medii brute;

13.         persoanele fizice care nu obtin venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite înregistrarea la organul fiscal competent;

14.         incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuala a CASS este efectuata astfel: contribuţia anuală la asigurarile sociale de sanatate se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni;

Modificari TVA

1.             incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va scadea de la 24% la 20%, iar incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;

2.             introducerea taxarii inverse in cazul clădirilor, părţilor de clădire şi a terenurilor de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;

3.             introducerea taxarii inverse, pana la 31 decembrie 2018, in cazul telefoanelor mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu circuite integrate;

4.             modificarea definitiei activelor corporale fixe, in sensul ca sunt incadrate toate imobilizarile corporale;

5.             modificarea definitiei bunurilor de capital si implicit a regulilor de ajustare a TVA in cazul acestora, in sensul ca in categoria bunurilor de capital intra si activele cu durata de amortizare mai mica de 5 ani;

6.             modificarea componentei plafonului de scutire de 220.000 lei;

7.             ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate se face si in cazul punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată, nu doar in urma inchiderii procedurii falimentului;

8.             introducerea unei prevederi conform careia baza de impozitare a bunurilor de natură alimentară al căror termen de consum a expirat şi care nu mai pot fi valorificate va fi stabilita intr-o procedura stabilita prin normele metodologice;

9.             introducerea cotei reduse de TVA de 5% si in cazul livrarii de manuale şcolare, cărţi, ziare şi unele reviste, precum si pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusa de TVA de 9%;

10.         incadrarea evenimentelor sportive in categoria operatiunilor pentru care se aplica TVA redusa de 5%;

11.         modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, in cazul aplicarii cotei reduse de TVA de 5% pentru locuintele sociale;

12.         se aduc o serie de precizari in cazul vanzarii de constructii noi;

13.         introducerea unor prevederi pentru o serie de situatii cu care se pot confrunta entitatile care aplica pro-rata;

14.         prevederi mai clare cu privire la momentul in care radierea din ROI este efectuata;

15.         reguli noi si extinderea categoriilor de persoane care tebuie sa aplice pro-rata;

16.         exercitarea dreptului de deducere a TVA in cel mult 1 an de la primirea facturii de corectie de catre beneficiarul operațiunilor, în cazul în care organul fiscal a stabilit TVA colectată furnizorilor pe perioada inspecției fiscale;

17.         nepreluarea în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la masa credală, a TVA cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală;

18.         nepreluarea soldului sumei negative a TVA în primul Decont de TVA depus după data deschiderii procedurii de insolvență, fiind obligatorie solicitarea rambursării de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare;

19.         eliminarea prevederilor referitoare la răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei;

20.         posibilitatea de a renunţa la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificări depuse la autorităţile fiscale;

21.         atunci cand este obligatorie ajustarea bazei impozabile, iar furnizorul nu emite factura de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit evenimentele respective;

22.         se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru persoanele care au obținut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la plata in vama a TVA si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri;

23.         eliminarea prevederii conform careia de la data de 1 ianuarie 2017, NU se face plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile

înregistrate în scopuri de TVA, ceea ce inseamna ca in continuare TVA aferenta importurilor se va plăti la organul vamal.

Modificari Impozite si taxe locale

1.           eliminarea taxei hoteliere;

2.           introducerea unor noi cladiri in categoria celor scutite de impozit;

3.           consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor;

4.           eliminarea prevederilor conform carora persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;

5.           clasificarea cladirilor in rezidentiale, nerezidentiale si cu destinatie mixta;

6.           in cazul cladirilor rezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii;

7.           in cazul cladirilor nerezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii clădirii;

8.           pentru clădirile nerezidenţiale detinute de persoane fizice, valoarea impozabila trebuie stabilita prin raport de evaluare daca aceasta nu a fost construita sau dobandita in ultimii 5 ani;

9.           daca valoarea unei clădiri nerezidentiale detinuta de o persoana fizica nu poate fi calculată, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca si cand cladirea ar fi fost rezidentiala;

10.       in cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;

11.       in cazul persoanelor fizice, daca la adresa clădirii cu destinatie mixta este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale;

12.       dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc cheltuielile cu utilitățile;

13.       pentru clădirile nerezidențiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;

14.       in cazul în care proprietarul clădirii este o persoana juridica si acesta NU a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%;

15.       este eliminata prevederea conform careia in cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective;

16.       impozitul pe clădirile si terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție;

17.       impozitul pe clădiri, impozitul pe teren si impozitul pe mijloacele de transport sunt datorate pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate activul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fara ca aceste impozite sa se mai calculeze pe fractiuni de an;

18.       impozitul pe cladiri si pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, insa taxa pe clădiri/teren se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă;

19.       eliminarea prevederii conform careia NU se datoreaza impozit pe terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;

20.       scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a autovehiculelor acționate electric si a mijloacelor de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență;

21.       in cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local;

22.       consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol;

23.       modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe spectacole si a scadentei acestuia;

24.       autoritatile publice locale pot majora impozitele locale cu pana la 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, fata de 20% cat preciza legislatia anterioara;

25.       pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;

26.       Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de încadrare urmand a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;

27.       Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele respective se indexează anual cu rata inflatiei, până la data de 30 aprilie si nu o data la 3 ani cum se proceda anterior - nu va mai fi emisa o HG in acest sens;
 
NOUL COD DE PROCEDURA FISCALA 2016

Sanctiunile aplicate in cazul majoritatii contraventiilor se reduc pentru persoanele juridice care nu se incadreaza in categoria contribuabililor mijlocii si mari, la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice.

Modificari importante aduse:

a)                  nivelul dobânzii scade de la 0,03% la 0,02%/zi de întârziere;

b)                  nivelul penalității de întârziere scade de la 0,02% la 0,01%/zi de intarziere;

c)                  pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08/zi;

d)                 aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor, ci doar a penalitatii de intarziere;

e)                  in situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va aplica doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune si sancţiunea contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei;

f)                   in cazul obligatiilor datorate si neachitate bugetelor locale se datoreaza majorari de intarziere, nivelul acestora scazand de la 2% la 1%/luna sau fractiune de luna;

g)                  introducerea principiului „in dubio contra fiscum”, conform caruia dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute mai sus, prevederile legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului;

h)                  introducerea unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru soluţionarea cererilor contribuabililor (se aplica inclusiv rambursarilor de TVA);

i)                    extinderea situatiilor in care un contribuabil poate fi declarat inactiv, ceea ce inseamna ca îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, respectiv nu pot fi deduse cheltuielile si TVA aferenta achizitiile;

j)                    modificarea termenului de prescripţie, in sensul ca acesta începe să curgă de la data de 1 iulie (in loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, ceea ce duce la o extindere a perioadei in care organul fiscal poate efectua o inspectie fiscala;

k)                  perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile incadrarii in termenul de prescriptie, pentru toti contribuabilii, nu doar pentru cei mari; prevederea conform careia la contribuabilii care nu intra in categoria celor mari inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali a fost abrogata;

l)                    durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală şi poate fi de 180, 90 sau 45 de zile, in functie de categoria de contribuabil la care se refera;
  
m)    contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale (anterior, termenul era de 3 zile lucratoare);

n)      durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de zile;

o)      contestaţia formulata se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior, termenul era de 30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent susţinerea orală a contestaţiei;

p)      suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și fără nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare a contestației;

q)      in situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen nu sunt incluse perioadele în care procedura de soluționare a contestației este suspendată;

r)       reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se incadreaza in categoria contribuabililor mijlocii si mari la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice pentru majoritatea contraventiilor; de exemplu, nedepunerea declaratiilor fiscale va fi sanctionata astfel:

-                        pentru contribuabilii mijlocii şi mari, amenda va fi intre 1.000 lei si 5.000 lei;

-                        pentru persoane fizice si alte persoane juridice, amenda va fi intre 500 lei si 1.000 lei;

s)       certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, fata de 5 zile lucratoare cat se prevedea anterior;

t)       se introduc prevederi suplimentare privind stabilirea raspunderii in solidar:

-                        atragerea răspunderii in solidar cu debitorul pentru anumite persoane, prevăzute la art 25, priveşte obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale perioadei pentru care acestea au avut calitatea ce a stat la baza atragerii răspunderii solidare;

-                        raspunderea acestor persoane se stabileşte prin decizie emisă de organul fiscal competent pentru fiecare persoană fizică sau juridică în parte, insa inaintea emiterii deciziei, organul fiscal trebuie sa efectueze audierea persoanei, aceasta avand dreptul să îşi prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Decizia de atragere a răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras răspunderea este nulă;

u)      modificarea tarifelor de emitere a Soluțiilor fiscale individuale anticipate de la echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR în ziua efectuării plăţii, astfel:

-                        tariful este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii, pentru contribuabilii mari;

-                        tariful este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii, pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori.

v)                  organul fiscal central renunță la stabilirea creanței fiscale și nu emite decizie de impunere în situația în care creanța fiscală principală este mai mică de 20 de lei; in situația în care decizia are ca obiect mai multe tipuri de creanțe fiscale principale, plafonul se aplică totalului acestor creanțe;

w)                regulile de compensare se aplica si sumei negative a TVA solicitata la rambursare de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate compensa cu obligaţiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea ordine:

-                                    obligaţiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;

-                         obligaţiile fiscale ale celorlalţi membri ai grupului fiscal, la alegerea organului fiscal central.

x)                  introducerea unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzilor datorate în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care perioada fiscală este anuală;

y)                  măsurile asiguratorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, insa daca titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, acestea inceteaza de drept; in cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult 2 zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanția;

z)                  precizarea faptului ca stabilirea cuantumului tranzacţiilor pentru care contribuabilul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, a termenelor pentru întocmirea acestuia, a conţinutului dosarului preţurilor de transfer, precum şi a condiţiilor în care se solicită acesta vor fi aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF.